Infarctul cerebral acut poate complica o urgenţă cardiologică, la fel cum tulburările de ritm pot complica primele ore ale atacului cerebral. Observarea acestora şi tratarea specifică în urgenţa neurologică nu se realizează decât rareori de către neurologi, dar abordarea multidisciplinară este de o necesitate absolută. Cele mai frecvente astfel de situaţii clinice întâlnite în practică sunt: • tulburările de ritm cardiac în faza acută a accidentelor vasculare cerebrale • complicaţiile neurologice ale chirurgiei cardiace • protezele valvulare şi accidentul vascular cerebral • complicaţiile neurologice ale endocarditelor infecţioase • disecţia aortică acută. Toate aceste aspecte sunt prezentate în cadrul unui amplu articol, la rubrica „Creierul vascular“ de dl acad. Constantin Popa. (...)

 

   Cercetările moderne au definit conceptul de boală cardiacă neurogenă (neurogenic heart disease), ce se deosebeşte din punct de vedere patogenic şi chiar clinic de boala cardiacă propriu-zisă. Delimitarea acestei entităţi în cadrul neurocardiologiei apelează astăzi la modificările metabolice cerebrale şi, desigur, la o nouă interpretare a sistemului autonom de reglare a activităţii cardiace. Despre acest subiect aflaţi din articolul de la rubrica „Creierul vascular“, semnată de dl acad. Constantin Popa.

 

     Chirurgia profilactică a arterelor mari sau reconstrucţia endovasculară

     Poate fi necesar ca un pacient cu o stenoză a arterelor mari să fie supus unui procedeu profilactic de revascularizare înainte de a suferi o intervenţie din sfera chirurgiei generale. Pentru a stabili dacă riscul de stroke perioperator al unui pacient ar fi redus printr-o procedură neurovasculară profilactică, este necesar ca riscul acesteia să fie pus în balanţă cu riscul chirurgical. Procedeul de revascularizare nu va îndepărta în întregime riscul perioperator, mai ales legat de intervenţii cardiace, deoarece există alte mecanisme potenţiale ale atacului ischemic (ateroscleroza arcului aortic). (...)

   Înaintea oricărei intervenţii chirurgicale, mai ales la bolnavii cu afecţiuni cerebrovasculare, pacienţii trebuie evaluaţi pentru stabilirea riscului de apariţie a unui atac ischemic, în raport cu intervenţia chirurgicală care va urma. În acest scop, trebuie folosite modalităţile cele mai adecvate de explorare în managementul general al intervenţiilor chirurgicale. Mai multe detalii ne oferă dl acad. Constantin Popa, la rubrica „Creierul vascular“. (...)

   Strategia evaluării în faza acută a infarctului cerebral

   În studiul NINDS, care a demonstrat superioritatea tPA i.v. comparativ cu placebo, singura tehnică de imagerie utilizată era tomografia computerizată cerebrală, pentru a exclude o hemoragie intracerebrală. Investigatorii nu aveau nevoie de a documenta prezenţa efectivă a unei ţinte pentru tratamentul administrat, adică de a verifica prezenţa unei ocluzii arteriale sau de a proba existenţa unei regiuni totdeauna viabile pentru reperfuzie la nivel cerebral. (...)

 

   Imageria de perfuzie cerebrală prin spin-tagging (marcaj de spin) – imagerie de perfuzie cu un trasor endogen fără injectare – este o metodă non-invazivă bazată pe modificările semnalului observat la nivel cerebral odată cu marcajul repetat al protonilor la distanţă de ţesutul cerebral (de exemplu, la trecerea prin arterele vertebrale sau carotide). După marcajul protonic la nivel cervical, imaginile sunt imediat înregistrate la nivel cerebral, apoi repetate la distanţă de marcaj (marcajul provoacă o reducere în T1 – componenta longitudinală a relaxării magnetice a protonilor, care nu durează decât o secundă). Protonii marcaţi, ajungând la nivel cerebral, modifică semnalul cules. (...)

   Obiectivul principal al metodelor neuroimagistice moderne, în faza acută a infarctului cerebral, este de a preciza, în primele ore, aria tisulară încă viabilă şi starea locală a perfuziei cerebrale. Identificarea unei zone de risc hipoperfuzate, fără anomalii de difuziune (descrisă ca „penumbră“ ischemică), poate constitui o bună indicaţie pentru o procedură terapeutică de reperfuzie. Detalii privind metodele imagistice moderne, utilizarea şi interpretarea acestora în faza acută a accidentului vascular cerebral ischemic sunt prezentate de dl acad. Constantin Popa, în lumina celor mai recente date din literatura de specialitate, la rubrica Creierul vascular. (...)

 

   Definit ca „un episod scurt al unei disfuncţii neurologice urmare a unei ischemii focale sau retiniene, ale cărei simptome clinice au o durată de timp sub o oră, fără proba unui infarct cerebral acut“, accidentul ischemic tranzitoriu constituie o serioasă problemă medicală, riscul de apariţie a unui accident vascular cerebral fiind foarte ridicat (20%) în primele 48 de ore. Despre cum ar trebui abordată clinic o asemenea patologie scrie dl acad. Constantin Popa, la rubrica „Creierul vascular“. (...)

   Accidentul vascular cerebral constituie o importantă problemă de sănătate publică, iar incidenţa continuă să crească, peste tot în lume. Importante date recente din domeniu fac ca educaţia medicilor să capete un accent deosebit. Începând cu acest număr, vă propunem o nouă rubrică, de actualizări şi clarificări în stroke (AVC), sub semnătura dlui acad. Constantin Popa. (...)

  În perioada 1–3 decembrie s-a desfăşurat, la Gura Humorului, primul curs de Neuroradiologie şi Radiologie intervenţională, sub organizarea Societăţii de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională din România (SNRIR).

  În cuvântul de deschidere, dl prof. dr. Gheorghe Iana, preşedintele SNRIR, a pledat pentru avantajele Radiologiei intervenţionale, arătând că nu trebuie să fim tributari unui sistem închis, în condiţiile în care medicina se schimbă de la o zi la alta; există şi alte soluţii decât cele clasice, iar metodele de Radiologie intervenţională sunt folosite cu succes pe scară largă în toată lumea. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Spre deosebire de angina pectorală, care apare de obicei la efort, infarctul miocardic acut (IMA), forma mai gravă a bolii ischemice coronarienei, survine, aparent paradoxal, mai ales în repaus, fapt neexplicat satisfăcător până în prezent. Investigaţiile noastre contrazic impresia slabei corelaţii dintre IMA şi eforturile fizice importante, relevând că, dimpotrivă, ele joacă un rol precipitant major, dar trebuie căutate mai ales în ziua sau zilele premergătoare IMA. (...)

   Recent, la Cluj-Napoca, s-a lansat primul Tratat de Diabet, nutriţie şi boli metabolice (volumele I şi II din cinci anunţate), în coordonarea dlui prof. dr. Nicolae Hâncu, dnei conf. dr. Gabriela Roman şi a dlui conf. dr. Ioan Andrei Vereşiu, o lucrare ce va deveni, cu siguranţă, cartea de căpătâi a specialităţii, în România.

   „Avem, în sfârşit, un prim Tratat românesc de Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, original, complet, rezultat al muncii unei echipe medicale remarcabile şi care aduce Diabetologia românească într-un circuit european şi mondial de mare performanţă“, scrie dl prof. dr. Amorin-Remus Popa, în recenzia acestei importante lucrări. (...)

    Endocardita infecţioasă este o afecţiune ameninţătoare de viaţă asociată cu prognostic nefavorabil şi cu o rată mare de mortalitate, în pofida progreselor semnificative în stabilirea diagnosticului şi metodelor de abordare terapeutică. Trebuie subliniată, în acest context, importanţa ecografiei cardiace în diagnosticul precoce al acestei redutabile patologii, în diagnosticul complicaţiilor şi în ghidarea atitudinii terapeutice. (...)

   

   Dl Ion T. Roşculescu, distins profesor craiovean de Anatomopatologie, senior al specialităţii sale, bucurându-se la anii înţelepciunii de o sănătate de invidiat chiar şi de către tineri, face memorialisticii şi iatroistoriei româneşti mari servicii, prin alcătuirea unor monografii închinate ilustrelor figuri ale medicinii, precum Emil Crăciun şi Gr. T. Popa, lucrări întemeiate pe amintiri „nemediate“, dar şi pe o foarte riguroasă documentare. (...)

   Fiecare ins percepe şi înţelege fenomenele existente, le analizează într-un anumit orizont cultural şi istoric, în conformitate cu Weltanschauung-ul care-l tutelează, cu pregătirea sa ştiinţifică, cu activitatea pe care o desfăşoară etc.

   În rândurile de faţă, încercăm să abordăm problematica medicinii de pe o platformă spirituală robustă, care sperăm să conducă la acceptarea unei noi embleme pentru ştiinţa şi arta medicală, o imagine „icoană“, purtătoare de lumină. (...)

 

   Cancerul mamar este cea mai frecventă formă de cancer la femei şi reprezintă aproximativ 29% din neoplaziile nou diagnosticate anual. Neoplasmul mamar este prima cauză de deces prin cancer la femeile cu vârste mai mici de 55 de ani. Deşi incidenţa cancerului de sân a crescut în cursul ultimelor decenii, mortalitatea a scăzut, probabil ca urmare a detecţiei precoce şi a tratamentului tot mai eficace. Supravieţuirea la 5 ani depinde puternic de stadiul bolii: •100% în stadiul 0 98% în stadiul I • 88% în stadiul IIA • 76% în stadiul IIB • 56% în stadiul IIIA • 49% în stadiul IIIB •16% în stadiul IV.

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.